Rezervaţia ,, Pădurea Domnească” a fost creată la 02. iulie 1993 conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova, cu scopul păstrării celui mai reprezentativ complex natural silvic de luncă şi de mlaştini situate în sectorul de mijloc a rîului Prut, conservării şi regenerării speciilor rare de plante şi animale, redresării ecologice şi restabilirii biodiversităţii ecosistemelor de luncă.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul ocupat de vegetaţia forestieră a rezervaţiei ,, Pădurea Domnească” aparţine Platoului Moldovenesc de nord-vest şi este localizat în zona cursului de mojloc al rîului Prut şi afluentului său Camenca , de la satul Branişte la nord, pînă la Pruteni la sud; spre vest este limitat de rîul Prut, iar spre est- de zona de recife Buteşti- Cobani şi mai la sud, de terasele rîului Prut din preajma estică a satelor Viişoara şi Pruteni.
Suprafaţa totală a rezervaţiei este de 5736 ha dintre care 4952 hectare sunt acoperite cu păduri. În funcţie de gradul de inundaţie şi aluviuni se evedinţiază patru asociaţii vegetale de luncă: stejărişuri, plopişuri, salcişuri, răhitişuri. Stejărişurile ocupă suprafaţa de 1471,4 ha (26%) . cresc pe cele mai ridicate locuri din luncă, la altitudinea de 53-60. Sălcişurile , ocupă 455,6ha. Sunt răspîndite de-a lungul albiei Prutului şi pe alocuri în gîrle. S-au format pe soluri tinere , preponderent nisipoase şi nisipo-lutoase. Plopişurile ocupă 1081,6ha comunităţile de plop s-au format pe locuri puţin mai ridicate decît sălcişurile şi reprezintă o formă de tranziţie de la sălcişuri la stejărişuri de luncă. Răchitişurile ocupă mici suprafeţe în zona de contact a spaţiului terestru cu apele rîului Prut s-au format pe soluri tinere , nisipoase în condiţii umede şi foarte umede.
Vegetația
Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile și nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează orizonturile inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică.
Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile și nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează orizonturile inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu