Orheiul Vechi
Orheiul Vechi este, fără îndoială, cel mai vizitat loc din R. Moldova. Relieful stâncos, satele pitoreşti şi lăcaşurile sfinte creează o atmosferă arhaică, ruptă de tumultul civilizaţiei. Veţi descoperi aici un muzeu în aer liber cu ruine şi inscripţii medievale lăsate pe stâncile de calcar. Peisajul locului bucură ochiul atât vara, cât şi iarna.
Recomandăm să vizitaţi Orheiul Vechi în perioada festivalului de muzică etno „Gustar” care se va desfăşura pe 25-26 august. Oaspeţii vor avea ocazia să asculte un dialog multicultural suculent, de melodii cu tradiţii din Balcani, America de Sud şi centrul Europei. Organizatorii vor amenaja un loc destinat corturilor la doar 50 m de scena principală. Cei care vor dori mai mult confort vor putea să se cazeze în pensiunile „Casa Verde”, „Casa din Luncă”, „La popas”, „Drumeţia” etc. din satele Butuceni şi Trebujeni.
e teritoriul complexului muzeal cu o suprafață de 220 ha s-au păstrat ruinele mai multor civilizații, cum ar fi cetatea geto-dacică (sec. X-I î. Hr.), orașul tătaro-mongol Șehr al-Cedid (sec. XIV) și orașul moldovenesc Orhei (sec. XV-XVII).
La înc. sec. al XIV-lea Hoarda de Aur a ocupat aceste teritorii și a întemeiat aici orașul Șehr al-Cedid cu aspect tipic oriental. Pînă în prezent s-au păstrat fundamentele și unele porțiuni de ziduri ale celor trei băi publice dotate cu calorifere și conducte de apă din ceramică.
În anii 60 ai sec. al XVI-lea orașul tătaro-mongol și-a încheiat existența, iar în prima jum. ai sec. al XV-lea Orheiul devine oraș prosper și centru important militar al Țării Moldovei. Astăyi pe locul orașului moldovenesc se pot vedea resturi de ziduri ale citadelei de piatră. Pe la mijlocul sec. al XVI-lea locuitorii Orheiului părăsesc vatra inițială și se instalează la 18 km spre nord, unde mai tîrziu apare un nou centru urban cu același nume. Vechiul oraș figurează în documente deja ca Orheiul Vechi.
Cea mai mare parte a obiectelor materiale descoperite aici în timpul săpăturilor arheologice se păstrează în colecția complexului muzeal, care numără peste 4 mii de obiecte culturale. Cele mai valoroase dintre ele sunt expuse în sălile de expoziție ale complexului.
Informații valoroase, referitoare la viața de zi cu zi a țăranilor moldoveni și etnografia regiunii oferă muzeul "Casa țărănească din sec. al XIX-lea", amplasat în satul Butuceni.
Complexul muzeal "Orheiul Vechi" este cunoscut prin mănăstirile sale rupestre, săpate în sec. IX-XV în stîncile de calcar ce se înalță pe malul drept al Răutului. Unul dintre ele, amplasat în apropierea satului Butuceni, e alcătuit din Biserica Adormirea Maicii Domnului care funcționează, din mai multe chilii și o clopotniță din piatră, ridicată în sec. al XIX-lea. Stînca e încununată cu o cruce din patră – obiectul central al mai multor legende și credințe locale.
Comuna Lalova
Rezina
Aproape de Ţâpova şi Saharna. Trebuie să mergeţi acolo din cel puţin trei motive. Peisajele care te cuceresc. La Hanul lui Hanganu veţi fi ospătaţi regeşte cu cele mai alese mâncăruri din bucătăria moldovenească. Iar după masă, proprietarul hanului, domnul Sergiu Hanganu, vă va face o călătorie pe Nistru cu barca până la Ţâpova. Asta doar dacă veţi fi cuminţi şi nu veţi lăsa nimic în farfurie.
Raionul Soroca
La Soroca sunt foarte multe de văzut – cetatea, unde trebuie numaidecât să discutaţi cu Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie Soroca. Neapărat trebuie văzută Lumânarea Recunoştinţei, cu toate cele 657 de scări care duc la ea. Odată ajunşi sus (apropo, este şi drum de maşină), se deschide o
privelişte extraordinară – Nistrul, cetatea, pădurea, jos este Râpa lui Bichir şi peştera – un loc numai bun de observat apusul. Taie respiraţia. Iar cei care pretind că au case mari şi glamouroase prin Chişinău şi pe lângă, trageţi o fugă pe Dealul Ţiganilor!
Duruitoarea Veche (plus lacul Costeşti-Stânca)
Râşcani
Duruitoarea Veche este locul care mi-a lăsat cele mai frumoase amintiri de la „Redescoperă Moldova”. Aici, teoretic, ne aştepta numai o grotă-aşezare umană din perioada Paleoliticului inferior. În realitate, am descoperit mult mai mult: defileul unui pârâiaş, numeroase peşteri, cascade, stânci abrupte, priveliştea lacului Costeşti-Stânca de pe stâncile Duruitoarei. Unul dintre cele mai pitoreşti locuri din Republica Moldova.
Hanul lui Manuc
Hânceşti
Hânceşti – localitatea cu cel mai mare potenţial turistic din Moldova. O spun fără pretenţii profetice, cu siguranţă şi, parţial, cu mâna în foc. Şi nu doar din cauza unor peisaje pitoreşti, număr record de tabere părăsite, care, iartă-mă, Doamne, mai bine şi-ar păstra profilul sau ar fi transformate în unităţi incluse în circuitul turismului agrar decât să se transforme într-o nouă mănăstire. Perla Hânceştilor e, indiscutabil, Hanul lui Manuc-Bei (numele său armenesc fiind cel de Emanuel Mârzaian), un diplomat şi negustor, ajuns de la poalele Araratului până în inima acestui petic de pământ aflat între Nistru şi Prut. Asta după ce este jefuit de persani şi colindă prin Bulgaria şi Turcia. O perioadă de timp se ocupă de relaţiile diplomatice ale Imperiului Otoman cu statele europene. În istoria noastră, el îşi face apariţia la începutul anului 1812, când a purtat tratative cu ţarul rus la încheierea Păcii de la Bucureşti. După o vizită în Basarabia, tot în acel an, el decide să se stabilească la Hânceşti. Aici începe construcţia hanului său, punându-şi în plan să construiască în doi ani un palat în stil clasic francez, şi nu o cetate cum era la modă pe atunci, reieşind din numeroasele reglări de conturi interstatale. Hanul conţine mai multe construcţii, printre care, palatul, castelul vânătoresc, biblioteca şi locuinţa slugilor. Castelul a fost o mostră a luxului de pe atunci, fiind proiectat de arhitectul Bernardazzi şi decorat de pictorul Ivan Aivazovskii. În jurul palatului a fost plantat un parc cu havuzuri şi un lac, iar toate construcţiile erau unite prin intermediul galeriilor de sticlă. Deşi palatul e în ruine, Castelul Vânătoresc arată aproape ca şi pe timpurile lui Manuc Bei şi ale urmaşilor săi. Un loc deosebit de frumos, chiar dacă a fost ştirbit de istorie. Plin de legende, în special legate de aurul care poate fi ascuns în una din multiplele galerii subterane, majoritatea lor nefiind încă descoperite. Deocamdată sunt cunoscute două tuneluri, dintre care unul traversează tot oraşul Hânceşti. Hanul lui Manuc poate deveni o istorie de succes a Moldovei, fiind la zece paşi de a fi restaurant palatal şi alte construcţii. Într-o perioadă, deasupra lui au planat promisiuni de 2,5 mln. de euro. Deocamdată, s-au găsit 27 de milioane de lei, alocate prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu